Fara o doctrina si o strategie coerenta reformele sunt implicit
incoerente. De aceea sunt foarte critic la adresa “reformismului”,
pentru ca singurul sau fundament este cautarea unui “altceva” fara
fundament la nivelul societatii. In acest context asistam la o serie de
experimente fara cap si coada numite mult prea generos “reforme”.
Evident orice “altceva” lipsit de fundament in “nevoia sociala” este
efemer si costisitor, si intotdeauna procesele distructive sunt mai
vizibile decat procesele constructive.
Nu reusesc sa inteleg ambitia de a stabili ca obiectiv “top 500″, pentru
ca este un obiectiv exterior, fara sustinere interioara. Pe studenti
acel top nu-i intereseaza, pe angajatori nu-i intereseaza, deci stabilim
un obiectiv fara “nevoie sociala”. Atingerea unui astfel de obiectiv,
chiar daca se realizeaza presupune atingerea unor criterii care nu au in
cea mai mare parte relevanta pentru societatea care finanteaza si care
beneficiaza de sistem. Intrarea intr-un astfel de top nu este un
obiectiv social ci poate o consecinta a unei reforme bine ancorata in
nevoile sociale care astfel poate genera resursele si mobilizarea
necesara, suportul uman, financiar si dedicarea necesara.
Singurele reforme remanente sunt cele care implica subscrierea la o
nevoie sociala, si aici ajungem la topicul discutiei. Nevoia sociala in
societatea comunista era planificata, deci usor de identificat,
subsistemele (printre care si educatie) fiind orientate spre obiectivele
stabilite. Sistemul actual are alta natura, piata fiind mult mai
prezenta decat planul in mecanismul de orientare al entitatilor. Ori
anticiparea pietei este mult mai dificila decat conformarea la un plan,
sau, cel putin presupune o practica si o experienta umana care la noi
inca nu s-a maturizat. Marea deficienta a reformelor in educatie a fost
mereu incapacitatea de a creea un sistem de anticipare a nevoilor
societatii. Universitatile trebuie ancorate in viitor pentru ca ciclul
lor de “productie” este indelungat si anevoios, investitia in formare
fiind marcata de incertitudini.
Comentariu la un articol publicat aici: http://www.contributors.ro/cultura/comentarii-care-conteaza/
marți, 15 ianuarie 2013
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu