vineri, 23 mai 2014

Despre prezenta la vot

Votul este o legitimare a puterii. Lipsa votului este lipsa legitimarii.

Daca consideram alegerile o reinnoire periodica a contractului social intre stat si cetateni, constatam ca statul are din ce in ce mai putini contractanti pentru ca oferta sa nu corespunde cerintelor acestora.

Pe de alta parte, datorita modului de proiectare a "statului de drept" legitimitatea este de natura juridica nu democratica. Asta se traduce in legitimitatea data de procentajul de voturi nu de numarul de voturi. In consecinta, daca avem un numar de reprezentanti alesi, acestia vor fi alesi indiferent de numarul de voturi, in functie de procentul de voturi dintr-o circumscriptie.
Din punct de vedere al "establishmentului" pe acest sistem prezenta minima la vot este benefica, pentru ca fiecare partid are interesul ca voturile controlate (activisti+simpatizanti convinsi) sa fie cat mai putin influentate de voturile necontrolabile ale celor neinregimentati.
Din pacate legitimitatea acestui sistem este artificiala, si suportul social minim. In practica asta inseamna ca cetatenii nu vor simpatiza guvernarea si nu vor incerca sa o sustina activ. Guvernarea va fi rupta de interesele cetatenilor, prin urmare va fi ineficienta si instabila. Legile fara suport social sunt automat subminate de cetateni, care le ignora, le incalca, le desfid, etc.

Haideti sa imaginam un altfel de sistem.

Haideti sa introducem o cartela de alegator, si prezenta la vot sa fie obligatorie. In acelasi timp, votul sa fie electronic, cabinele de vot sa fie precum ATM-urile si perioada de vot sa fie de o saptamana. In acelasi timp, haideti sa introducem un sistem deschis, in care cetatenii sa poata vota un candidat propus, sau sa poata introduce un nume al unui cetatean din circumscriptia lor electorala. Orice alegator ar putea sa se prezinte la orice automat de vot, votul sau fiind transmis catre circumscriptia careia ii apartine.
La presedentie la fel, orice cetatean sa poata vota fie candidatii propusi de partide fie numele oricarei persoane doresc ei.
Daca un candidat obtine 51% este ales. Daca nici unul din candidati nu obtine majoritatea in turul I se vor identifica un numar de candidati afiliati, sau independenti care au un minim numar de voturi de 10% din voturile circumscriptiei. Acestia vor participa in Turul II. Turul II se repeta dupa o perioada de minim o luna in care eligibilii pot sa isi faca campanie sau pot sa declare ca nu doresc sa fie alesi. In aceasta perioada eligibilii independenti pot sa isi aleaga o afiliere la un partid.
In turul II cetatenii vor putea vota doar unul din candidatii eligibili. Daca un candidat obtine 51% este ales, daca nu, primii doi candidati intra in turul III. Turul III are loc dupa o saptamana, castiga candidatul care obtine 51% din voturile exprimate.
Dimensiunea circumscriptiei este cea care defineste numarul de candidati eligibili. Numarul de voturi care au legitimat alegerea va fi inscris in cartela de vot din institutia reprezentativa. Astfel un reprezentant ales va vota cu valoarea legitimitatii sale exprimata in numar de voturi pe care le reprezinta. Astfel, un parlamentar cu 70.000 voturi va avea o legitimitate de 70.000 unul cu 45.000 voturi va avea o legitimitate de 45.000. Presedintele ales va avea o legitimitate de minim 7.500.000 voturi.
Ce se intampla cu cei care nu voteaza?
Pentru a avea drept de vot un cetatean trebuie sa obtina cartela de alegator. Acesta cartela se elibereaza automat oricarui cetatean care indeplineste cerintele legale cu o luna inainte de alegeri, la automatele de vot, prin introducerea buletinului si plata unei taxe care acopera costul emiterii cartelei de alegator. Cetatenii care nu doresc sa isi exercite acest drept, nu vor fi considerati cetateni cu drept de vot in momentul alegerilor. Daca o persoana nu este suficient de reponsabila sa isi obtina cartela de vot nu poate fi considerata suficient de responsabila sa voteze.
Cetatenii in momentul cererii cartii de alegator vor putea opta daca sa numele lor sa fie pe lista de persoane dispuse sa ocupe o functie eligibila. In cazul in care nu doresc, alegatorii care introduc numele lor vor primi un raspuns de eroare si vor putea nominaliza o alta persoana.
Pragul electoral. In acest sistem nu exista prag electoral sau redistribuiri. Cetatenii isi exprima voturile si le redistribuie ei insisi prin tururile de vot succesive.
Inscrierea candiatilor partidelor. In acest sistem nu este necesara completarea de liste de sustinatori. Partidele inregistrate isi depun candidatii la biroul electoral si isi asuma raspunderea asupra calitatii lor.
Persoanele care au anumite drepturi suspendate (condamnari, probleme psihice) nu vor putea fi inscrise in sistem.
Incompatibilitati: In situatia in care un cetatean detine o functie incompatibila cu pozitia de ales, el va fi validat in pozitia aleasa numai dupa renuntarea la functia incompatibila. In situatia in care un cetatean ales dobandeste o functie incompatibila, va putea sa o ocupe numai dupa renuntarea la pozitia de ales. In acesta situatie el va fi obligat sa suporte costul organizarii de noi alegeri in circumscriptia in care a fost ales. Nedeclararea la data validarii a unei incompatibilitati se pedepseste.

Persoanele cu functii de reprezentare nu pot fi nominalizate in functii executive. De exemplu, un deputat ales nu poate fi nominalizat ca ministru.

Dupa alegeri, toti alesii participa obligatoriu la un curs de pregatire intensiv privind procedurile specifice institutiei in care sunt alesi. Fiecare candidat primeste pe semnatura un material informativ asupra drepturilor si obligatiilor aferente pozitiei sale.